Sfințirea mare a casei – Când se face si ce trebuie să pregătiți?

Sfințirea casei, cunoscută în popor sub numele de Sfeștanie, este slujba Aghiasmei mici, adică sfințirea cea mică a apei, săvârșită de preot în locuințele credincioșilor.

Prin această rânduială, apa este chemată să primească harul Duhului Sfânt, iar prin stropirea cu ea a casei, a celor prezenți și a tuturor încăperilor, se cere binecuvântarea lui Dumnezeu peste viața familiei.

Slujba cuprinde rugăciuni pentru sănătate, pace, ocrotire și spor duhovnicesc.

Apa sfințită este considerată purtătoare de har, iar primirea ei cu credință aduce curățire sufletească și întărire în lupta cu răul.

Rugăciunile rostite la sfeștanie vorbesc despre alungarea duhurilor rele, despre luminarea minții și despre întărirea omului în credință și în rugăciune.

Nu este un simplu obicei, ci o lucrare duhovnicească prin care casa este pusă sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Pentru săvârșirea sfeștaniei, credinciosul pregătește o masă curată, pe care așază un vas cu apă, o lumânare aprinsă, un pomelnic cu numele celor din familie și ale celor pentru care se dorește rugăciune, precum și puțin ulei, făină și un bețișor cu vată pentru ungere.

Toate acestea nu sunt gesturi formale, ci semne ale deschiderii inimii către har.

Sfeștania este pentru casă ceea ce este spovedania pentru suflet.

Așa cum omul, prin mărturisirea păcatelor, își curățește inima și își reînnoiește legătura cu Dumnezeu, tot astfel casa, prin sfințire, este curățită de tot ceea ce s-a adunat în timp: tulburări, tensiuni, urmări ale păcatelor sau influențe negative.

Biserica învață că omul este în strânsă legătură cu mediul în care trăiește, iar faptele sale influențează și spațiul din jur.

Când omul trăiește în păcat, locul se întinează; când trăiește în curăție și rugăciune, locul se sfințește.

De aceea s-a păstrat vorba: „Omul sfințește locul”. Prin sfințirea casei, cerem ca Dumnezeu să fie prezent în viața noastră zilnică, să ne păzească de rău și să ne dăruiască pace.

Este bine ca fiecare familie să cheme preotul măcar o dată pe an pentru sfeștanie, dar și ori de câte ori simte nevoia de întărire și binecuvântare.

O casă sfințită devine un loc al liniștii și al ocrotirii, dacă cei care locuiesc în ea caută să trăiască în armonie cu voia lui Dumnezeu.

 

Audio:  Sfințirea mare a casei – Când se face si ce trebuie să pregătiți? 

 

Doamne ajută!

Profit de întrebarea dumneavoastră pentru a răspunde mai pe larg cu privire la cele necesare pentru slujba de sfințire (binecuvântare) a casei

Așadar înainte de toate este nevoie să se vorbească cu părintele ce va săvârși slujba. El ne poate spune ce anume este nevoie cu și mai mare exactitate.

În linii mari, pentru binecuvântarea casei ar fi de dorit să fie pregătite următoarele:

1. un bol cu apă curată;

2. un mănunchi de busuioc;

5. căţuie, cărbune şi tămâie;

6. lumânări de ceară (Poate fi chiar și numai una, însă cel mai adesea se pun trei lumânări.)

7. o icoană (în cazul în care măsuța pe care se pregătesc toate nu se află în fața unei icoane din casă);

8. un pomelnic cu cei vii din casă ;

9. un prosop curat (pe care părintele îşi va şterge mâna după sfinţirea apei)

În unele zone ale țării se mai obișnuiește să se pună pe masă: un bol cu făină, o pâine, o sticlă de ulei şi una de vin.

Repet faptul că este foarte important să se vorbească din timp cu părintele care va săvârși slujba și să fie întrebat de cele necesare. Spun asta pentru că unele din cele menționate mai sus (busuioc, cățuie, cărbune etc.) ar putea fi aduse și de către preot dacă cei care doresc să le fie binecuvântată casă nu le au.

Să avem în vedere că cele de mai sus țin de o pregătire mai degrabă exterioară, care, deși importantă, nu trebuie să o înlocuiască pe ce duhovnicească. Ori de câte ori dorim să facem o sfeștanie acasă ar fi bine să ne pregătim și sufletește prin rugăciune, post, spovedanie, pentru ca harul lui Dumnezeu să lucreze cât mai mult în viețile și casele noastre. Deși acestea din urmă nu sunt obligatorii, cu siguranță „fac diferența” din perspectiva felului în care slujba respectivă „rodește” în casă în care s-a săvârșit.

Dumnezeu să vă binecuvinteze!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *